Cand spunem basme si povesti romanesti, nu ne gandim doar la carti vechi pe un raft prafuit, ci la serile alea in care cineva drag ne citea incet, iar noi tineam ochii mari, sa nu pierdem nicio vorba. Acolo am invatat prima data ce inseamna bine si rau, curaj si lasitate, harnicie si lene. Azi, copiii nostri cresc intr-o lume cu ecrane, notificari si graba, dar sufletul lor inca tanjeste dupa aceeasi magie simpla: o voce calma, o poveste buna si sentimentul ca sunt in siguranta, langa cineva care ii iubeste.
In randurile de mai jos vreau sa readuc basme si povesti romanesti in viata ta de parinte, dar intr-un mod actual, prietenos pentru copiii de azi. Iti arat cum le poti alege, cum le poti citi ca sa nu para “povesti vechi si plictisitoare” si cum le poti transforma in ritualul vostru de seara – un timp doar al vostru, in care nu exista graba, ci doar cuvinte, zambete si intrebari puse cu nasul in perna.
De ce mai conteaza basme si povesti romanesti azi
In multe case, basme si povesti romanesti au ramas undeva in spate, inlocuite de desene animate, platforme de streaming si jocuri pe telefon. Dar adevarul e ca sufletul unui copil nu s-a schimbat atat de mult. Copiii inca au nevoie de eroi buni si rai, de incercari, de finaluri in care binele invinge si dreptatea se face, chiar daca drumul e greu. Basmele fac exact asta: iau lucruri complicate din viata si le traduc pe limba lor.
Cand citesti basme si povesti romanesti seara, nu ii dai doar o poveste, ii dai si un „cod” moral, simplu, pe intelesul lui: ca minciuna se plateste, ca lenesul ramane in urma, ca harnicia, curajul si inima buna sunt rasplatite. Si ii mai dai ceva foarte pretios: vocea ta. Faptul ca tu, parinte sau bunic, lasi totul deoparte si stai langa el, cu o carte in mana, valoreaza pentru copil mai mult decat orice „content nou” de pe internet.
Cum alegi basme si povesti romanesti potrivite pentru copilul tau
Nu toate basme si povesti romanesti se potrivesc oricarei varste. Unele sunt mai dure, cu imagini si expresii vechi, altele mai blande si mai jucause. De aceea, merita sa fii un pic atent cand alegi. Nu trebuie sa arunci traditia la gunoi, dar poti sa o adaptezi.
Pentru copiii mai mici, poti alege variante repovestite, cu limbaj simplu, ilustratii frumoase si episoade scurte. Pentru cei mai mari, poti pastra forma aproape clasica, dar poti opri din cand in cand povestea ca sa explici un cuvant, o expresie sau o situatie. Asa, basme si povesti romanesti devin un dialog intre voi doi, nu doar un text „recitat”.
Un truc simplu: rasfoieste cartea inainte. Daca simti ca sunt pasaje prea intunecate sau prea violente pentru copilul tau, poti sari peste ele sau le poti „indulci” din voce. Nu e „pacat”, e doar drag de copil. Scopul nu e sa faci o lectie de literatura, ci o seara calda, in care el sa ramana cu un mesaj bun, nu cu un cosmar.
7 seri cu basme si povesti romanesti – primele 3 seri magice
Gandeste-te la conceptul asta frumos: in loc sa spui „hai sa citim ceva”, sa aveti „serile noastre cu povesti”. Poti face un mic „program”: 7 seri, 7 intalniri cu basme si povesti romanesti, fiecare cu tema ei. Nu trebuie sa fie perfect, trebuie doar sa fie ale voastre.
Seara 1 – Eroi si eroine care nu renunta
Alege pentru prima seara un basm in care personajul principal trece prin multe incercari, dar nu cedeaza. Poate fi un Fat-Frumos, o fata curajoasa sau un copil sarac ce nu se da batut. Cand citesti astfel de basme si povesti romanesti, opreste-te din cand in cand si intreaba-l: „Tu ce ai fi facut aici?”, „Ti-ar fi fost frica?”. Copilul invata ca frica e normala, dar si ca se poate merge mai departe in ciuda ei.
Seara 2 – Binele, raul si toate nuantele dintre ele
In a doua seara, alege basme si povesti romanesti in care nu totul e doar alb sau negru. Un personaj care pare rau la inceput, dar se dovedeste a fi doar speriat. Un personaj bun care greseste, dar indreapta. Dupa poveste, puteti vorbi despre oameni: ca nimeni nu e perfect, ca si cei buni mai gresesc, ca uneori cineva se poarta urat pentru ca sufera. Sunt discutii simple, dar profund vindecatoare pentru un copil.
Seara 3 – Umor, ghidusi si haz de necaz
Nu toate serile trebuie sa fie serioase. A treia seara poate fi dedicata povestilor pline de umor: snoave, intamplari hazlii, personaje care o dau in bara intr-un mod simpatic. Si acestea sunt tot basme si povesti romanesti, chiar daca nu au balauri si imparati. Invata copilul sa rada de situatii, sa nu se ia mereu prea in serios, sa vada ca uneori greseala poate fi si prilej de invatare, dar si de zambet.
Serile astea, luate una cate una, construiesc, incet, o punte intre tine, copil si radacinile voastre. Iar basme si povesti romanesti devin mai mult decat titluri intr-un manual – devin parte din viata lui de zi cu zi. In cealalta jumatate, putem continua cu seri 4–7, idei practice si o concluzie care sa lege frumos tot ritualul.
Seara 4 – Frati, surori și puterea familiei
A patra seară poate fi despre legături. Alege basme si povesti romanesti în care frații, surorile sau chiar prietenii foarte apropiați trec prin aventuri împreună. Citind astfel de povești, copilul învață că nu e singur, că a avea pe cineva alături – frate, soră, verișor, prieten – e un dar mare.
După poveste, puteți vorbi despre familia voastră: „Tu când te-ai simțit ajutat?”, „Când ai ajutat tu pe cineva?”. Uneori, în aceste discuții simple, ies la suprafață emoții pe care copilul nu știa cum să le pună în cuvinte. Iar basme si povesti romanesti devin un prilej de apropiere, nu doar un „program de seară”.
Seara 5 – Dor de bunici, sat și copilărie
În seara a cincea, poți alege basme si povesti romanesti cu miros de sat, de câmp, de case vechi și oameni simpli. Chiar dacă voi locuiți la oraș, aceste povești pun în inimă rădăcini: copilul simte că „de undeva” vine și el, chiar dacă nu a trăit acolo.
După ce citiți, spune-i tu o poveste adevărată: ceva din copilăria ta, de la bunicii tăi, o întâmplare hazlie sau emoționantă. Copiii adoră să audă cum erai tu mic, ce boacăne făceai, cum erau „vremurile alea”. Așa, basme si povesti romanesti se împletesc cu propriile voastre amintiri și creează un fir invizibil între generații.
Seara 6 – Frică, curaj și „monștrii” de sub pat
Oricât am vrea noi să fie totul roz, copiii au frici: de întuneric, de eșec, de a pierde pe cineva drag. A șasea seară poate fi dedicată unor basme si povesti romanesti în care apare frica, dar și depășirea ei. Nu ca să-i sperii, ci ca să-i arăți că e normal să-ți fie teamă și totuși să mergi mai departe.
După poveste, poți întreba blând: „Tu de ce ți-e teamă?”, „Cum crezi că ar înfrunta eroul frica ta?”. Nu forța discuția, las-o să curgă. Uneori copilul spune direct, alteori doar se cuibărește mai tare lângă tine – și e suficient. În seara asta, basme si povesti romanesti îl ajută să pună o lumină mică în colțurile întunecate ale inimii lui.
Seara 7 – Povestea voastră
Ultima seară din „programul” vostru cu basme si povesti romanesti poate fi despre voi doi. În loc să citiți un basm clasic, puteți face altceva:
-
fie inventați împreună o poveste „ca în basme”, cu voi ca personaje;
-
fie alegeți un basm cunoscut și îl „rescrieți” pe limba voastră (ce-ar fi dacă Făt-Frumos ar trăi azi, la bloc?).
Lasă-l pe copil să aleagă numele, să decidă ce se întâmplă mai departe, să fie co-autor. Vei vedea cum se luminează când îi spui: „Acum povestea o facem noi”. În seara asta, basme si povesti romanesti devin doar o inspirație, iar vocea copilului tău devine basmul.
Cum transformi totul într-un ritual ușor de ținut
Nu trebuie să fie perfect, nu trebuie să iasă „ca în filme”. E suficient să aveți câteva lucruri simple:
-
o oră aproximativă (de exemplu, înainte de culcare);
-
un colț preferat (canapea, pat, fotoliu);
-
o regulă mică: cât timp citiți basme si povesti romanesti, telefoanele și televizoarele tac.
Poți aprinde o lumină mai caldă, o veioză, poate o lumânare parfumată (în siguranță). Important e să simțiți amândoi că „acum e timpul nostru”. Dacă într-o seară nu aveți chef de mult, citiți doar o pagină. Nu e concurs. Contează constanța, tonul blând și faptul că, seară de seară, copilul știe: „acum vine povestea”.
Concluzie
Într-o lume în care totul se mișcă repede, basme si povesti romanesti sunt ca o pauză de suflet. Ne aduc aminte cine suntem, de unde venim și ce valori vrem să ducem mai departe. Prin ele, copiii învață despre curaj, bunătate, greșeală și iertare, dar mai ales simt că nu sunt singuri – au lângă ei un om mare care le dă timp, voce și inimă.
Dacă alegi să faci măcar câteva din aceste 7 seri, vei vedea că nu câștigă doar copilul tău. Câștigi și tu: un moment în care te oprești, respiri, te întorci înapoi la poveștile care ți-au crescut și ție copilăria. Și, fără să-ți dai seama, vei crea în casa voastră o mică tradiție: serile cu basme si povesti romanesti, în care magia nu e doar în carte, ci și între voi doi.
